smile pretty

Imagine de ţară: Gagicile din România zâmbesc mişto în America

Povestea filmului: Nastalia este o româncă de 15 ani, adoptată de un american de la vârsta de 8 ani. Americanu’ o abuzează sub toate formele posibile. Dar ea este fericită că nu se află în România. În locul unde copiii cresc pe stradă, se droghează şi fac tot felul de lucruri necurate pentru a face rost de bani. Paradoxal, ea este târfa liceului, dar nu contează acest lucru atâta timp cât nu este târfa liceului în România. Îi mulţumeşte Cerului că a avut fericita şansă de a pleca din România.

Câinele ei se numeşte Vlad, nume de inspiraţie istorică de altfel.

Concluzia: România este ca un iad pentru care trebuie să suporţi multe abuzuri şi traume, numai de teama de a nu te întoarce în el. Asta este tot ce am înţeles eu din acest film. Numele României apare legat de ideea de baubau în scenele în care putem respira uşuraţi că fata, personajul principal, este safe. Asta, aşa, să putem avea sufletul uşurat de încărcare emoţională pentru a reţine mai bine ideea.

Trebuie să sesizez un paradox. La început suntem informaţi că filmul este inspirat din fapte reale, iar la final ni se spune că asemănarea cu personajele reale este o coincidenţă. Ha? Aici mi se blochează sistemul. Mai bine ni se preciza de la început că filmul este o coincidenţă inspirată din fapte reale şi nu mai comentam nimic.

Tot din finalul filmului, aflu că am comis o crimă arătându-vă imaginile de mai sus. Dar crima de a arăta doar imaginea negativă a unei ţări, subliminal, prin filtrul emoţional, se pedepseşte cumva? Şi tot noi avem ceva cu americanii? God, dammit!

Later edit:

DE CE AM FĂCUT ACEST COMENTARIU?

Pentru că m-am săturat de imaginea de ţigani, orfani, sclavi, cerşetori, handicapaţi, abuzaţi.. etc. pe care trebuie să o suport de fiecare dată când spun în străinătate că sunt româncă. Nu am nevoie de compasiunea nimănui, vă jur! În imaginarul cinetografic american suntem percepuţi şi trataţi ca o ţară estică de mână a treia. Borat, acum ăsta şi cine ştie câte alte filme proaste or mai fi despre ţara noastră şi noi nu ştim! Până când!?